Ti-ai dorit vreodata sa faci ceva, dar ti-a fost frica ca o sa rada lumea de tine?
Eu imi aduc aminte ca inainte sa imi deschid blogul mi-am scris acest obiectiv in agenda si langa el mi-am scris un alt obiectiv: sa pun mana pe gramatica!
Desi in liceu am avut numai note de zece la romana, gramatica nu a fost niciodata punctul meu forte si eram constient de lucrul asta, chiar daca nu am avut habar cat de slab eram cu adevarat la gramatica pana nu am inceput sa scriu pe blog.
Si cu toate astea, dupa ce am reusit sa trec peste aceasta frica, au fost foarte putini cei care s-au repezit sa arunce cu pietre in mine pe aceasta tema. Mai degraba m-au corectat pentru asa numitele “typos” pe care le fac si acum cu gramada (desi imi corectez mereu articolele, pur si simplu nu le vad).
Dar si aceia au fost foarte putini, avand in vedere ca numai astazi cred ca mi-au citit blogul peste 1500 de oameni si sunt sigur ca inca mai am o gramada de greseli.
Avand in vedere cat de frica mi-a fost sa nu fiu criticat, s-ar putea sa te surprinda faptul ca acum am ajuns aproape sa imi doresc lucrul asta.
De ce cred ca e un semn bun atunci cand lumea te critica, te injura sau te ironizeaza?
Ei bine, stii cum se zice: nimeni nu arunca cu pietre dupa un caine mort.
Sau, asa cum a zis si Mahatma Gandhi…
Dar trebuie sa recunosc ca nu Gandhi a fost cel care m-a inspirat in acest sens, ci un tip mult mai putin cunoscut decat el.
Pe tipul asta il cheama Tai Lopez, e un american cu origini germane, crescut de o mama singura (tatal lui era in puscarie) si care a reusit intr-un fel sau altul sa ajunga milionar prin propriile sale forte.
Pana acum un an de zile nu auzise mai nimeni de el, apoi “a aparut pe scena” cu videoclipul de mai jos si numeroase alte videoclipuri si webinarii filmate in luxoasa sa casa de pe dealurile Hollywood-ului (asa cum ii place lui sa spuna).
In acest videoclip Tai se lauda cu noul lui Lamborghini si cu cele 2000 de carti pe care si le-a cumparat (citeste o carte in fiecare zi).
Rezultatul?
66 de milioane de vizualizari doar la videoclipul asta si aproape 500.000 de abonati la canalul sau de Youtube.
Dar la un asa succes, exista si reversul medaliei, caci dintr-o data Tai s-a trezit unul din cei mai ironizati oameni de pe Pamant.
Mie unul nu cele 66 de milioane de vizualizari ale lui mi se par incredibile, caci cred ca a bagat pana acum cateva sute de mii de dolari in reclame pe Youtube, ci faptul ca zeci de alti vloggeri si-au facut reclama ironizandu-l.
Vezi doar aici cate videoclipuri sunt care il ironizeaza.
Iar cel de mai jos are 14 milioane de vizualizari. Si nici macar nu e asa de amuzant (unele chiar sunt).
Sa rada 14 milioane de oameni de tine si sa ai puterea nu doar sa mergi mai departe, ci sa te si amuzi impreuna cu ei (face asta deseori in videoclipurile sale), mie unul mi se pare ca este o lectie foarte importanta pentru cei care ar vrea sa faca ceva in viata, dar se tem ca vor rade doi-trei oameni de ei.
Am vesti bune pentru oamenii astia: sunt putine sanse sa “patesti” ce a patit Tai, si daca totusi vei pati asta, atunci inseamna ca a dat norocul peste tine. 🙂
Asa ca daca tot esti interesat de dezvoltare personala si vrei sa faci ceva cu viata ta, invata mai intai sa nu te iei prea in serios. Si pune mana si fa ce iti doresti sa faci, fara sa-ti mai pese de ce zice unul sau altul.
Caci daca stai sa te gandesti ce zice sau ce crede lumea, pana la urma o sa uiti cu totul ce crezi si ce vrei tu.
Dar daca te vei lua mai putin in serios, atunci:
- vei fi mai deschis sa incerci chestii noi si “periculoase” la care ai putea da gres;
- vei interactiona cu oamenii mult mai usor (si in mod sigur vei fi considerat o persoana mai placuta);
- esecul te va afecta mult mai putin;
- vei fi capabil sa o iei de la capat mult mai repede
- vei fi mai interesat de cei din jurul tau decat de propria persoana;
- si tot asa mai departe.
Intrebare este: nu cumva si eu ma iau prea in serios? Sigur ca da. Dar cand si de ce? Si care sunt consecintele?
Se pare ca am de lucru… 🙂
Cu drag,
Paul Melinte
P.S. Fa-ti un pic de curaj si spune-mi daca nu cumva si tu te iei uneori prea in serios. 🙂
7 Comments
Da…asta e “pacatul” la care lucrez de ceva vreme! Chiar , ma iau prea in serios uneori iar alteori nu ma bag in seama (pe mine si dorinta mea de a face cate ceva pozitiv)…si asta ma face sa esuez invarilabil, caci uneori ma apuc cu mare determinare de o chestie , pe care in ziua urmatoare n-o mai vad la fel de importanta sau de usoara!
Intradevar, nici reversul medaliei (sa nu te iei deloc in seama) nu este de dorit.
E smecher Lopez asta :))
Este! :))
Eu sint inginer, eu sint profesor, eu sint patron, eu sint director…. asa se numesc oamenii in general, sint foarte seriosi cu ei insisi, dar daca le spui ca pot obtine libertate cu un gen de afacere care necesita doar sa-si schimbe mici obiceiuri, ei spun: EU SINT…..
Era o vreme când colegele de serviciu mă evitau din cauza faptului că îmi comandam cărți iar curierul le aducea la școala unde lucrez fiindcă doream să am biblioteca mea personală cu titlurile cele mai interesante, pe care am așezat-o la vedere în sala de clasă, când doream să discut cu ele despre cărțile pe care le-am citit mi se reproșa că fac pe deșteapta cu ele și mă ironizau. Am dus cărțile acasă și le-am pus în debara.Locuiesc la țară și rudele și prietenii se miră că îmi pierd vremea citind cărți și mă ironizează.Nu le place și se simt inferiori dacă cineva este mai educat, mai elegant sau mai bogat ca ei.
Din pacate asa se intampla si am pe cineva apropriat care a patit lucrul asta recent.