Oare Chiar A Facut Simona Halep Mari Sacrificii?

Zilele astea facebook-ul mi-a fost invadat de o gramada de statusuri si articole cu aceeasi tema:  Simona Halep!

Pe langa mesaje si articole de incurajare, mesaje de  genul “sunt mandru ca sunt roman deoarece Simona a…”  si mesajele care explicau de ce este ridicol si pagubos sa fii mandru de ceva la care nu ai niciun merit, dar este normal sa admiri,  au fost si postari/articole  care explicau sacrificiile facut de Simona pentru a ajunge la aceste rezultate.

 

victorii Simona Halepsursa foto 

Cu cele din urma pot spune ca am rezonat cel mai bine. Cel putin la inceput.

 

Am rezonat deoarece admir munca si tenacitate cu care Simona Halep lupta si pentru ca simteam ca si eu  fac niste sacrificii destul de mari  pentru a-mi indeplini visurile.

 

Dar… adevarul este ca eu nu sacrific cu adevarat  nimic!

 

M-am gandit bine si din punctul meu de vedere, ca sa faci un sacrificiu trebuie sa ai ceva pretios de sacrificat, altfel nu mai este sacrificiu, ci doar o simpla alegere.

 

Mi s-a intamplat de mai multe ori sa ma uit la mine si  la oamenii din jurul meu si sa  gandesc:

Oare atunci vom ajunge la finalul vietii cat din timpul si energia noastra vom putea spune ca le-am folosit pentru a face lucrurile care au contat pentru noi cu adevarat?

 

 

Fi sincer/a cu tine pentru o clipa si raspunde si tu la aceaste doua intrebari:

 

  1. Ce procent din  timpul si energia ta dedici  lucrurilor care te fac sa simti ca traiesti?
  2. Ce procent din timpul si energia ta dedici  lucrurilor care te fac sa simti ca viata ta are un sens? 

 

Te rog sa raspunzi la aceste intrebari deoarece singurele care pot fi sacrificate,  sunt lucrurile care iti dau un sens si te fac sa simti ca traiesti.

 

Banuiala mea este ca majoritatea oamenilor, in special in tinerete,  nu au ce sa sacrifice cu adevarat.

Si daca tot am auzit atatia romani vorbind de performantele Simonei ca si cand ar fi ale noastre ( ale romanilor ), atunci poate ar trebui cineva sa spuna adevarul: romanii nu mai au prea multe lucruri pe care le pot sacrifica! 

 

Revenind la Simona Halep, eu nu cred ca ea a sacrificat asa de multe pe cat credem noi ( sau chiar si ea ).

Eu cred ca operatia si orele nenumarate de antrenament prezentate de catre presa drept sacrificii facute de Simona, nu au fost privite in asa fel de catre ea. Altfel nu ar mai fi ajuns aici.

Oare atunci cand petreci ore in sir facand ceea ce iti place ( presupun ca-i place tenisul ) se poate numi cu adevarat sacrificiu?

 

Cat despre faptul ca nu-si petrece noptile  prin cluburi sau pe “la suc”, oare chiar sa fie asta un sacrificiu adevarat?

 

Din punctul meu de vedere nu este un sacrificiu si spun asta gandindu-ma la mine.

Eu unul consider ca am avut o copilarie normala ( asa cum o au majoritatea copiilor ). Gandindu-ma la copilaria mea, nu pot spune ca au fost prea multe lucruri memorabile, lucruri pe care simt ca daca le-as fi dat pe ceva mai bun ( asa cum a facut Simona )  as fi facut un sacrificiu.

 

Asta nu inseamna ca performanta nu cere unele sacrifici  sau  ca Simona nu facut deloc sacrificii.

Nu asta am vrut sa transmit deoarece sunt momente in care trebuie sa sacrifici ceva.

Dar nu acele momente sunt cele care fac diferenta.

 

De fapt ceea ce vreau sa spun este ca majoritatea oamenilor nu au  succesul pe care l-ar merita nu pentru ca refuza sa faca sacrificii, din pacate, ei n-au succes deoarece fac sacrificii, dar  fac sacrificiile gresite.

 

Gandeste-te ca esti intr-un balon cu aer cald pe cale de a se prabusi din lipsa de combustibil si esti nevoit sa arunci din greutate.

Pina sa ajungi sa sacrifici ceva, trebuie mai intai sa “renunti” la sacii  cu nisip pe care ii ai cu tine. Asa este logic.

Si daca vei arunca “nisipul” poate nu vei mai fi nevoit/a sa faci sacrificii sau vor fi cu siguranta mai mici.

 

Asa este si in viata, chiar daca multi procedeaza diferit.

Majoritatea  isi sacrifica timpul pe lucruri care nu-i ajuta cu nimic ( nu-i fac mai fericiti, sanatosi, bogati, implinitit, etc. ), iar sa-ti pierzi timpul este cel mai mare sacrificiu pe care il poti face. Aici este problema!

 

Avem 24 de ore la dispozitie in fiecare zi si de aceea eu cred ca ar trebui sa TRAIM in fiecare zi, nu doar in concedii sau cand ne aduce aminte.

Dar nu putem sa traim cu adevarat pina nu constientizam ca pierdem timpul.

 

 

Sa ratezi a-ti  trai viata la adevaratul  ei potential, asta-i cel mai mare sacrificiu posibil!

 

 

In mod sigur Simona nu a pierdut timpul, si daca ar fi sa invat doar un singur lucru de la ea, as invata ca doar daca nu faci alegerile corecte, poti spune ca faci sacrificii. 

 

Spune-mi te rog: tu preferi sa faci alegeri sau sacrificii?

 

Later edit:

Dupa comentariile unor, vad  ca nu m-am facut foarte bine inteles asa ca vreau sa clarific cate ceva.

1. Acesta nu este un articol in care o critic pe Simona, ba din contra… o  admir tare mult cred ca avem  multe lucruri de invatat de la ea si as fi si mandru ( asa cum se declara multi )  daca as reusi sa fac asta.

2. Cand spun ca Simona nu prea  a facut sacrificii, nu ma refer la faptul ca nu i-a fost greu sau ca nu a muncit.

Nu neg toate astea, dar prefer sa le numesc alegeri destepte in loc de sacrificii deoarece eu cred ca  sacrificul adevarat este sa nu ai ce sa le dai sa manance copiilor tai deoarece ai fost prea puturos sau poate ca prea fricos sa faci ceea ce trebuia, atunci cand trebuia.

 Sacrificiul adevarat este sa muncesti ca un sclav 30 – 40 – 50 de ani dupa care sa mori fara sa fi apucat vreodata sa traiesti cu adevarat.

Sacrificiul adevarat este sa faci toata viata o munca care nu iti place stiind ca esti mai bun de atat si ca ai fi putut face ceva mai valoros cu viata ta.

Sacrificiile cele mai mari le fac oamenii obisnuiti, dar nimeni nu recunoaste asta!

Care este adevaratul sacrificiu: sa-ti “pierzi copilaria” sau sa faci toata viata lucruri care nu iti plac pentru niste bani care nu iti ajung si sa mai si transmiti aceasta boala copiilor tai?

 

Vreti ca Simona sa fie un exemplu pentru tineri?

Sunteti nationalisti? Va bateti cu pumnul in piept ( virtual vorbind ) ca ca sunteti mandri ca sunteti romanii si ca vreti sa faceti ceva pentru Romania?

Atunci nu mai spuneti ca Simona s-a sacrificat, caci vor fi putini ( foarte putini ) cei care vor mai dori sa faca asta.

In schimb ati putea sa le spuneti adevarul: Simona este o fata desteapta ( toti vrem sa fim destepti )  si muncitoare si de aceea o sa ajunga departe ( asa cum toti am vrea sa ajungem ).

 

Cu drag,

Paul Melinte 

 

P.S.: Bravo tie Simona! 🙂

P.P.S: Explicatii mai detaliate despre motivul pentru care am scris acest articol gasesti aici.

 

Oare Chiar A Facut Simona Halep Mari Sacrificii? by
Dacă visezi să ai un business al tău și/sau să faci bani din pasiunea ta, abonează-te la robotul de messenger pentru a primi mesaje și sfaturi valoroase. (Te poți dezabona oricând)
Ok, mă abonez la robot!

7 Comments

  1. Daniel Mois June 8, 2014 at 3:39 pm

    Superb! Fa ce iti place, in loc sa te sacrifici facand ceva ce nu iti place! Simplitate maxima, si mult adevar.
    Te sacrifici doar cand faci ce le place altora, si tie nu ti se potriveste.

    Reply
  2. Paul Tasbac June 8, 2014 at 7:37 pm

    Draga Paul ,articolul tau trebuie citit de cit mai multi dintre cei care-s dau cu parerea despre orice ! Articolele tale sint invita intotdeauna la dezvoltare personala ! Felicitari !

    Reply
  3. Ion Taranu June 8, 2014 at 10:38 pm

    Einstein spunea “cand nu poti explica un lucru, inseamna ca nu l-ai inteles destul de bine”.

    Cred ca se aplica destul de bine filozofilor din ziua de azi care se invart in jurul cuvintelor cu dex-ul intr-o mana si cealalta pe tastatura incercand sa explice ceva ce nu inteleg, folosind in acelasi timp cuvinte cat mai pompoase pentru a evidentia nivelul ridicat la care se afla scriitorul si la care se pune aceasta problema.

    Acest articol ar fi putut fi despre ce fel de exemplu e Simona Halep pentru noile generatii. In schimb a fost facut ca o tentativa inutila de a filozofa pe tema sacrificiului si a alegerilor facute… Spun inutila deoarece nu aduce nimic nou in discutie. Da, daca muncesti mult si te dedici unui scop o sa reusesti. Da, tu alegi cum iti petreci timpul. Da, dedicarea timpului tau unui scop inseamna sacrificiul timpului care l-ai fi dedicat altuia. Ce e nou in toate asta? Cu ce ma ajuta faptul ca am citit acest articol?… A… stiu, tocmai am sacrificat o parte din timpul meu limitat pe acest pamand citind ceva ce nu-mi ofera nimic nou. Buna alegere am facut.

    Reply
    1. Paul Laurentiu Melinte June 8, 2014 at 11:24 pm

      Si ai mai sacrificat inca putin din el pentru a lasa un comentariu care spune ce? 🙂
      Ca eu scriu slab si tu le stii pe toate?
      Si daca este asa… cui crezi ca-i pasa?
      Daca tie nu iti spune nimic nou articolul meu, atunci inseamna ca nu scriu pentru tine.
      De acord cu ceea ce spunea Einstein si da, poate ca nu am inteles eu subiectul suficient de bine ( sau poate ca nu am exersat scrisul suficient de mult ),dar vad ca totusi ai inteles ce am vrut sa spun.
      Ce nu pot eu sa inteleg: unde ai vazut tu ca folosesc cuvinte pompoase?
      Tonul tau rautacios imi spune ca te-am ranit cumva.
      As vrea sa pot spune ca imi pare rau ca am facut asta, dar as minti.
      E doar problema ta daca te-ai simtit jignit sau ranit.
      Eu n-avem cum sa te jignesc ( asa cum incerci tu sa ma jignesti pe mine ) deoarece nici macar nu stiam de existenta ta. Probabil ca nici tu nu stiai pian acum ca eu exist.
      De aceea te anunt acum ca aici este blogul meu, asa ca o sa scriu intotdeauna pe el ce-mi trece prin cap, chiar daca mai deranjez pe cate cineva.
      Daca nu iti place, nu-i nimic. 🙂
      Internetul este mare si cu siguranta vei gasi ceea ce cauti.

      Reply
      1. Ion Taranu June 9, 2014 at 1:03 am

        Cand am scris despre cuvintele pompoase ma gandeam la general, scuze ca nu am fost mai explicit, dar sunt bombardat zilele astea de linkuri la bloguri de filozofie ai ganditorilor generatiei copy-paste, care de la postari cu poze cu ei in pozitia ganditorului pana la cugetari filozoice fara nici o logica sau total banale, nu spun nimic decat ca dau dreptate celor care au venit cu aceleasi idei inaintea lor sau prezinta un subiect intr-un mod cat mai radical pentru a impresiona intr-un fel sau altul doar doar ca vor fi remarcati de cineva… cumva… undeva…

        Nu am de ce sa ma simt jignit, doar plictisit si zilele astea nimic nu e mai rau decat sa citesti un articol sperand sa afli ceva nou doar ca intr-un final sa afli ca stiai deja tot ce tocmai ai citit.

        Cred ca cel mai mul rau a facut, atunci cand mi-am format opinia, titlul care prin acea intrebare, da de gandit ca in acest articol anumite aspecte ale vietii Simonei vor fi facute publice in special despre faptul ca ea nu s-a sacrificat pentru a ajunge acolo… Dar gandindu-ma mai bine e vina mea ca am picat in plasa.

        Cat despre timpul petrecut scriind aceste doua raspunsuri, daca tu le-ai citit sunt bucuros ca acum stii si tu cum e sa te faca cineva sa-ti pierzi timpul. 🙂

        Reply
  4. Paul Laurentiu Melinte June 9, 2014 at 1:21 am

    In privinta titlului, recunosc ca este vina mea.
    Am obsevat si la altii ce infleunta nefasta a avut.
    Si tocmai pentru ca m-ai facut sa mai inteleg cate ceva, o sa-ti stric bucuria, dar eu nu mi-am pierdut timpul citind si raspunzand la comentariile tale. 🙂
    In ceea ce priveste ideile originale, sa ma anunti si pe mine cand gasesti asa ceva.

    Reply
  5. Katy July 7, 2014 at 9:24 am

    Eu am inteles din titlu despre ce va fi vorba in articol tinand cont ca blogul tau este destinat persoanelor care cauta dezvoltare personala, nu cancan:”in acest articol anumite aspecte ale vietii Simonei vor fi facute publice in special despre faptul ca ea nu s-a sacrificat pentru a ajunge acolo???”WtF?!
    Paul te urmaresc de putin timp,iti multumesc pentru atatea lucruri de care ma faci constienta si te felicit ca ai ales sa faci spre folosul nostru acest”blog de filozofie”si ca faci parte din acei ” ganditori ai generatiei copy-paste, care de la postari cu poze cu ei in pozitia ganditorului pana la cugetari filozoice fara nici o logica sau total banale” chiar si asa spus ,incurajezi si trezesti in fiecare dintre noi, care inca ne cautam drumul,speranta ca vom reusi sa ne traim visurile,si nu doar sa supravietuim dintr-un job,angajati in indeplinirea visurilor altora.
    Pe langa toti acei atotstiutori,plictisiti de toate aceste “cugetari”,care ar trebui sa-si traiasca la randul lor visul,nu sa-si sacrifice timpul pretios citindu-le si comentandu-le in mod repetat chiar,mai exista si oameni ca mine, care din diverse motive ,nu mi-am gasit inca menirea sau vocatia si inca nu stiu /reusesc sa meditez in a gasi raspunsurile la intrebarile din articolul tau despre menire.
    Iti cer mai mult ajutor in aceasta privinta,intrucat ma aflu intr-o situatie confuza si invariabila referitor la existenta si scopul meu.
    Iti multumesc!

    Reply

Sunt curios: ai ceva de spus? :)