Te-ai gandit vreodata ca poate viata ta ar fi fost mult mai simpla daca te-ai fi nascut intr-o alta tara mai dezvoltata?
Primul impuls a fost sa scriu “mai bogata”, dar mi-am dat seama ca si noi traim intr-o tara foarte bogata.
Nu stiu daca ti-ai pus vreodata intrebarea de mai sus, dar cred ca orice roman a constientizat macar o data in viata ca sunt alte popoare care o duc mult mai bine ca noi desi se straduiesc mult mai putin. Bineinteles ca suntem constienti ca si reversul medaliei este adevarat si ar fi putut fi chiar mai rau.
Dar din fericire traim totusi intr-o lume mai libera ca oricand, iar cei care isi doresc foarte mult sa traiasca “ca afara” pot face asta acum. Sau macar pot incerca.
Si multi romani chiar asta au facut: si-au luat inima in dintii si au plecat peste hotare in speranta ca isi vor face o soarta mai buna.
Unii au reusit si traiesc acum asa cum au visat, altii au esuat si s-au intors acasa. Iar altii inca mai incearca!
Dar… eu cred ca majoritatea lor nu au renuntat niciodata la Romania indiferent cat de rau le-ar fi mers aici si indiferent de cat de mult lapte si cat de multa miere ar fi curs “in strainatate”.
De ce nu au renuntat la Romania?
Probabil ca din acelasi motiv pentru care nici eu nu am facut asta.
Dar care este acel motiv?
As vrea sa zic ca nu am renuntat pentru ca Romania este o tara frumoasa, dar stiu ca sunt in lume tari cel putin la fel de frumoase in care mi-as dori sa traiesc.
As vrea sa zic ca pentru oamenii calzi si primitori, dar adevarul este ca stiu ca sunt in lume popoare cel putin la fel de primitoare ca ale noastre.
As vrea sa zic ca pentru oportunitatile de afaceri pe care o tara inca nedezvoltata le ofera, dar adevarul este ca sunt alte tari in care este mult mai simplu sa faci afaceri.
As vrea sa zic ca pentru viitorul luminos pe care stim sigur ca aceasta tara il va avea, dar din pacate nu pot baga mana in foc pentru asta, desi la nivelul meu eu fac tot ce pot ca sa fie asa.
As vrea sa gasesc un motiv logic, dar din pacate nu pot face asta.
Si atunci de ce eu si alte milioane de romani nu am renuntat inca la Romania?
Daca nu e mintea, atunci trebuie sa fie inima sau poate sufletul. Habar n-am care si cu ce se ocupa, dar stiu ca e ceva inauntrul meu care nu ma lasa sa fac asta.
De ce nu?
Cum am mai zis e greu de dat un raspuns la aceasta intrebare, dar cred ca…
…nu pot renunta la Romania deoarece asta ar insemna sa renunt la mine!
Sunt cel care sunt cu bune si cu rele si datorita Romaniei, si simt ca a renunta la Romania ar insemna sa renunt la identitatea mea.
Iar asta n-o pot face pentru nimic in lume!
Da, daca m-as fi nascut intr-o alta tara poate as fi avut o viata mai buna in acest moment, dar nu as mai fi fost eu cel de azi.
Poate ca si eu as fi fost o persoana mai buna, dar astazi ma accept asa cum sunt si stiu ca doar facand asta si doar recunoscand cine sunt pot incepe sa ma transform intr-un om mai bun si pot sa-mi construiesc o viata asa cum am visat.
Si la fel poti face si tu!
Iar atunci cand unul cate unul, pas cu pas, noi toti ne vom transforma in niste omeni mai buni, vom observa cu uimire si in acelasi timp cu mandrie ca Romania s-a transformat in cel mai bun loc de pe Pamant.
Acum asta este doar un vis, dar stiu ca prin mult munca si doar impreuna putem reusi!
Asta-i motivul pentru care nu renunt la Romania.
La multi ani, Romania! La multi ani, dragi romani! Oriunde ati fi in acest moment.
Cu drag,
Paul Melinte
7 Comments
Peste tot sunt oameni realizati si unii mai putin realizati,nu este din cauza natiei,ci de felul fiecaruia de a fi si a trai.Cei care pleaca sunt pasari calatoare,le este mai bine asa,iar noi cei care ramanem suntem prinsi adanc in aceste meleaguri ,asa ne simtim bine,asa simtim ca traim,indiferent de starea materiala.
La multi ani!
Dragul meu,
Trebuia ca articolul sa se numeasca ” De ce nu am renuntat la Romania ” – simplu pentru ca am sperat in mai bine, mai cinstit, mai curat, mai uman. Sincer daca stiam unde ajungem in 2014 eram de mult plecat. Ne-am amagit singuri cu plaiurile mioritice ( fara paduri acum) , cu virtutile dacilor ( am uitat ca burebista a fost asasinat ptr. ca vroia sa reduca viile), ca si oamenii ranjesc precum cainele care maraie daca vrei sa ii iei ciolanul.
Si vorba lui Octavian P, daca nu gresesc, am fost si suntem un popor pe care ” nu ne-a iubit nimeni, nu ne iubeste si nu ne va iubi nimeni”. Asta este soarta nostra, trista dar adevarata. Am regret numai pentru copii mei, atat.
Am fost in multe locuri pe glob dar , aerul si bogatia Romniei nu exista nicaeri, plangi de bucurie cand ajungi in tara si locul unde te- ai nascut . Ibesc oameni aerul si mirosul de porc care nicaeri nu este ca aici . Romani numai uniti putem sa avem o ROMANIE ca in povesti, dragi tineri . Va iubesc si daruind accesta bucurie, daruiti-o si voi mai departe . Ma simnt mandra si ma furnica pielea cand aud cantecul Romanesc. Nu exista o tara mai frumoasa ca a mea ROMANIA. Va IUBESC !
Am fost pe afara si am vazut locuri foarte frumoase, dar tot duc dorul locurilor frumoase din România. Aerul chiar cel Bucuresti e cu mult diferit și nu pot sa renunt la aceste locuri frumoase. Nu realizam cat de multe “bogatii” avem. Nu stim cum sa le promovam si sa ne bucram de ele. Dar lucrurile se schimba pentru fiecare dupa cum doreste.
Corect, Lucian! In special partea cu “nu stim sa le promovam”.
Paul sunt incantata de cunostiinta cu tine! De ce nu renunt la Romania? Simplu raspuns… pentru ca sunt romanca si ca tarina acestor meleaguri este ce am mai sfant de la strabunii mei. Multi saruta pamantul natal oricat de bine ar duce-o oriunde in lume. :”Saraca tara bogata” …. are ce-a mai dulce paine si cea mai pura apa de pe pamant… sa nu uiti asta!
O sa tin minte, Viorica! 🙂