De la ZERO la 2,5 Milioane De Dolari in Doar 20 De Luni

bani din ebook-uri

 

Daca te-ai saturat de incercari si de esecuri si te gandesti sa renunti, atunci ai nimerit unde trebuie. 

Iti voi spune povestea unei femei care a castigat multe milioane de dolari deoarece a refuzat sa renunte la visul sau, desi timp de noua ani a avut parte numai de esecuri.

Iar atunci cand nimeni ( nici macar ea )  nu se astepta, perseverenta i-a fost rasplatita.

Peste noapte a devenit celebra si castigat mai multi bani decat si-ar fi imaginat vreodata.

 

Numele ei este Amanda Hocking si inca de mica ii placea sa citeasca si sa inventeze fel si fel de povesti.  

La varsta de 12 ani deja se descria ca fiind scriitoare, iar pina a terminat liceul deja scrisese 50 de povestiri scurte si incepuse nenumarate romane ( conform The Guardian, locul de unde am preluat mare parte din informatii ).

 

Primul roman l-a terminat la varsta de 17 ani. 

Au urmat noua ani in care a tot incercat sa-si publice romanele, dar  a primit in schimb refuz dupa refuz.

A reusit chiar sa umple o cutie de pantofi cu scrisorile de refuz de la edituri.

 

De multe ori, daramata de vestea unui nou refuz, si-a spus ca nu o sa mai scrie niciodata.

Din fericire nu s-a tinut de cuvant. 🙂

In 2009 la varsta de 26 de ani Amanda a decis ca trebuie  sa publice macar o carte.

Asa ca  ziua lucra ca sa se poata intretine ( ca ingrijitor pentru persoane cu handicap grav ), iar  noaptea scria cu frenezie.

Odata ce se apuca de un roman, il putea termina in maxim doua-trei saptamani.

Asa se face ca la inceputul anului 2010, avea deja 17 romane nepublicate.

 

In februarie 2010 a primit ultima scrisoare de refuz, pe care din pacate nu a mai pastrat-o.

 

Daca esti suficient de perseverent/a, apare si succesul!

 

Pe 15 aprilie, din dorinta de a strange 300 de dolari pentru a vizita o expozitie a lui Jim Henson ( creatorul papusilor Muppets ), si-a zis ca nu ar strica sa incerce sa vanda cateva carti in format electronic ( e-book-uri )  pe site-ul Amazon.

Dar asa cum spune si ea, desi auzise de oameni care au reusit sa vand carti in felul asta,  nu avea prea multe sperante.

 

In primele zile a vandut noua carti, in mai a vandut 624,  in iunie 4000 de carti, iar in luna iulie a facut 6000 de dolari profit.

Pina atunci castiga 18.000 de dolari/ an, asa ca in luna august Amanda si-a dat demisia.

 

In mai putin de doi ani de la momentul in care a urcat pe internet primele sale carti, Amanda Hocking a reusit sa vanda 1,5 milioane de copii si sa castige 2,5 milioane de dolari, fara ajutorul editurilor sau al impresarilor si fara sa aiba o echipa in spatele ei care se ocupe de marketing.

Ea singura s-a ocupat de tot!

 

bani din ebook-urisursa foto 

 

Care este secretul succesului sau?

 

Dupa ce am aflat povestea ei am tot citit numeroase interviuri si articole cu si despre ea, incercand sa decodific secretul succesului sau.

Asa am ajuns la urmatoarele concluzii:

 

1. Fara perseverenta si constanta nu poti realiza nimic.

Asa cum am mai spus, multi dintre noi nu isi indeplinesc visurile deoarece renunta prea devreme.

Citind povestea Amandei mi s-a confirmat inca o data ca succesul necesita un angajament pe termen lung.

Se pare ca Amanda avea obiceiul de a scrie zilnic.

Oare o fi folosit si ea lantul lui Seinfeld? 🙂

 

 

2. O afacere de succes incepe de la cunoasterea pietei si a modului in care tu o poti servi.

Prin 2008 Amanda a inceput sa-si reevalueze munca si sa se intrebe daca nu cumva este ceva in neregula cu tipul de literatura creat de ea.

Asa ca  a mers la Walmart si s-a uitat sa vad care sunt cele mai vandute carti.

Si-a dat seama ca desi nu ar fi putut scrie trilere asa cum scria James Paterson ( unul dintre cei mai in voga scriitori la vremea aceea ),  ar fi putut sa scrie cu usurinta povesti romantice cu vampiri si vrajitoare.

 

 

3. Fii flexibil/a!

Probabil ca daca Amanda nu ar fi fost suficient de flexibila ( una dintre cele 30 de caracteristici ale antreprenorilor de succes )  astfel incat sa studieze piata si sa se adapateze la ea, nimic din toate astea nu s-ar fi intamplat.

 

 

4. Ai marketing, ai afacere…

…n-ai marketing, atunci trebuie sa te trezesti!

Atunci cand nimeni nu crede in tine, trebuie sa convingi o singura persoana sa creada in tine si sa te promoveze intens.

Si acea persoana esti chiar tu! 

De obicei, cel putin atunci cand esti la inceput, daca tu nu te promovezi singur, nu o va face nimeni in locul tau.

Asa cum ti-am spus, Amanda nu avea o armata de marketeri in spatele ei, dar a invatat sa faca marketing de una singura.

Ea spune ca desi nu avea o strategia de marketing,  a ajutat-o mult faptul ca facea blogging de cativa ani, a trimis carti bloggerilor specializati in recenzii si a comunicat mult pe forumuri si pe retele sociale.

In plus Amanda a facut un lucru genial.

Fiecare carte din fiecare serie a vandut-o cu doar 99 de centi, asa ca pretul fiind foarte mic,  multi le cumparau pe primele doar de curiozitate.

Nu i-am citit cartile, caci nu sunt genul meu, dar am inteles ca le-a facut atat de captivante, incat multi deveneau fani si cumparau si continuare care costa 2.99 $.

 

 

Acum cativa ani am vazut pe calculator Prison Break, unul dintre cele mai captivante seriale vazute vreodata.

Timp de cateva saptamani, in timpul liber nu faceam nimic altceva.

Ma uitam si cate o zi intreaga la acest serial deoarece pe langa faptul ca era foarte destept facut, fiecare final de episod ma facea atat de curios ca nu puteam sa nu ma abtin din a mai baga un alt episod.

Nu stiu cum se termina cartile Amandei, dar am o mare banuiala ca este ceva asemanator.

 

5. Talentul nu se dobandeste la nastere, el se cultiva!

Da, Amanda scria inca de mica!  Dar eu nu vad acest lucru ca pe o dovada a talentului sau, ci ca pe o consecinta.

Amanda spune ca a mers la fiecare curs de scris la care a putut.

In plus are inca din copilarie obiceiul de a citi foarte mult.

Desi sunt doua lucruri aparent diferite, de la citit la scris nu este decat un pas.

Malcom Gladwell spune  in “Exceptionalii” ca pentru a ajunge la performante superioare in aproape orice domeniu, ai nevoie de 10 ani de practica sau 10.000 de ore.

Acelasi lucru il confirma si Geoff Colvin in “Talent is overrated”.

Geoff spune ca pentru a creste, avem nevoie sa constientizam ca se poate si mai bine.

Apoi trebuie sa exersam in fiecare zi ( “practica deliberata” o numeste el ), dar ATENTIE, trebuie sa o facem in afara zonei de confort ( lucrurile la care nu ne pricepem atat de bine si de care avem nevoie ) si fara sa impingem limitele prea departe. Altfel riscam sa intram in “zona de panica”.

Din punctul sau de vedere,  experienta nu duce intotdeauna la maestrie deoarece “practica deliberata” presupune sa facem lucruri dificile, lucururi pe care nu le stim prea bine sau nu le stim deloc,  iar in experientele  de zi cu zi, rareori se intampla asta.

 

Asta a fost poveste pe scurt povestea Amandei Hocking.

Daca ti-a placut si te-a inspirat nu ezita, da-o si tu mai departe astfel incat sa inspire cat mai multa lume!

 

Cu drag,

Paul Melinte

 

Distribuie:

Scris de:

Explorează și alte subiecte similare:

Abonează-te la newsletter! Nu facem spam, primești doar cele mai utile informații. 

24 Comments

  1. Citind acest articol si entuziasmandu-ma voi atrage si eu succesul in viata mea in viitorul apropiat. Trebuie sa crezi si sa actionezi 😉 Poate nu o sa am imediat 20 milioane de euro si nici nu as dori atat de mult insa cu siguranta voi avea suna mult visata 🙂 legea atractie i sora geamana cu efectul placebo si ambii frati vin din autosugestie.

  2. Multumim pentru articol – sunt cateva idei interesant punctate.
    Pe alocuri nu sunt foarte bine ilustrate.

    1 – Reusita nu inseamna numai bani si nu se fac compromisuri de calitate pentru bani, cu atat mai mult cu cat discutam despre un act artistic. Nu scriem romane cum cultivam cartofi. A scrie literatura de consum nu este un act artistic reusit, este doar o sursa de venit. Cred ca este important sa fie punctata aceasta diferenta.
    2 – Flexibilitatea excesiva, in arta, denatureaza foarte mult actul de creatie, care isi pierde naturaletea si autenticitatea – ceea ce, implicit, ii afecteaza valoarea. Orice valoare, dusa in extema, devine daunatoare. Nu numai in arta, ci si in viata trebuie sa avem grija sa nu fim atat de flexibili incat sa ne pierdem de noi insine, caci nu poti face treaba buna lipsindu-te de ceea ce te face cine esti.
    3 – Desigur ca talentul este innascut. Creierul este construit diferit, de la om la om, iar felul in care este construit determina abilitatile pe care le stapanim cel mai bine. Pentru a face performanta talentul innascut trebuie hranit pentru a se dezvolta – in acest sens este overrated, nu in sensul ca talentul nu inseamna mare lucru sau ca se poate ajunge la performanta in lipsa talentului. https://www.youtube.com/watch?v=fn_9f5x0f1Q
    4 – Da, sa fim perseverenti, dar sa avem grija sa nu inotam impotriva curentului. Sa simtim sensul lucrurilor si sa ne unim energia cu cea a fortelor mari, nu sa luptam impotriva acestora. Si asta nu pentru a ne fi usor, ci pentru a nu ne opune sensului lucrurilor. Intelepciunea consta in a vedea unde e locul tau pe lume si a fi in armonie cu el. Nu te ajuta sa iti doresti lucruri absurde, care nu se potrivesc cu menirea ta si cu locul tau pe lume.
    5 – Mi-ar fi placut sa fie mentionata nevoia de a-ti hrani darul dezvoltandu-ti abilitatile – pentru care nu intotdeauna este suficient sa practici. Trebuie sa intelegi ce faci si cum sa faci mai bine. Lucrurile nu se intampla peste noapte. Iar reusita durabila si consistenta nu se reduce la un pic de noroc. Este multa munca de calitate in spate. Si multa evolutie.

    Recomand “How to be creative si/sau Ignore everybody” a lui Hugh MacLeod (este disponibila online).
    Despre carte aici: http://gapingvoid.com/how-to-be-creative/

  3. Felicia, iti multumesc si eu pentru ca ti-ai facut timp sa-mi lasi acest comentariu si vreau sa fac si eu cateva precizari la cele spuse de tine.

    1 si 2. Sunt de acord cu tine ca reusita nu inseamna numai bine, dar cred ca sunt oameni care folsesc banii ca unic criteriu de evaluare a reusitei lor.
    Nu stiu cine este Amanda cu adevarat, asadar nu am cum sa stiu ce insemna reusita pentru ea.
    Iti inteleg perfect punctul de vedere, chiar daca am spus povestea Amandei dintr-o alta persepctiva.
    In privinta tipului de literatura abordat de Amanda, chiar daca n-am citit si probabil ca nu voi citi niciodata ceva de genul asta, am preferat sa nu ma pronunt deoarece nu voiam sa provoc o dezbatere pe acesta tema.
    3. Cand imi fac putin timp si ma uit si la videoclip, desi stiind povestea lui Temple Grandine banuiesc deja ce va spune.
    Sunt de acord ca fiecare creier este unic si putem avea predispozitii spre a dezvolta anumite abilitati, dar eu nu numesc asta talent.
    Ca sa intelegi cum vad eu lucurile, o sa fac o mica comparatie. Din cate imi aduc eu aminte de la tata ( sper sa nu gresesc ) sunt pomi care pot iesi dintr-un sambure aruncat la intamplare in gradina si care vor rodi fara niciun fel de ajutor, la fel cum sunt pomi care vor rasari din alti samburi aruncati la inatmplare, dar care nu vor produce nimic. Deasemenea, stiai ca prin altoire un pom isi poate schimba soiul ( marul sa faca pere sau invers )? si pomul rezultat poate face niste fructe la fel de bune si frumoase ca orice alt pom cu acel talent inascut?
    Daca pomul poate, omul de ce nu ar putea?
    4. De acord cu punctul 4. Am mentionat si eu lucruruile astea intr-un alt articol.
    5. Ai dreptate. Poate ar fi trebuit sa vorbesc mai mult despre talent.

    Iti multumesc frumos si pentru recomandare si te mai astept pe aici. 😀

  4. Creierul omului si altoirea pomului sunt aspecte extrem de diferite si nu tin de putinta.
    Este vorba despre felul in care este construit creierul fiecarui om – intr-un fel este alcatuit (structural si fiziologic) creierul omului care este menit sa danseze, in alt fel creierul omului menit sa faca matematica, una este ineligenta verbala si alta este inteligenta care tine de tipare (muzica). Acestea presupun, pe alocuri, componente care se exclud reciproc. Temple iti va da niste idei, dar poti citi Jung si…multe alte lucruri despre creier si tipuri de personalitate. Nici nu trebuie sa ai de toate – atunci niciuna nu ar avea loc si inspiratie suficienta pentru a se desavarsi 😉

    Nu am avut neaparat intentia de a judeca arta Amandei. Insa am vrut sa punctez ca articolul nu facea deloc referire la valoarea a ceea ce face, ci numai la reusita financiara.
    Este adevarat ca, mai mult sau mai putin constient, am inclinat sa cred ca este vorba despre literatura de consum pentru ca un roman de calitate necesita multa intelepciune si intelegere a vietii si forta de expresie pentru a putea fi terminat in 3 saptamani.

    1. Si pomi au o alta structura, dar prin altoire si-o pot modifica. Ba mai mult, ei isi pot schimba specia sau soiul ( recunosc ca habar n-am cum le zice ). Eu nu sustin ca si creierul poate face acelasi lucru ( nu cred ca dintr-un creier de porc poti face unul uman ), dar cred ca este posibil sa venim din fabrica echipati cu tot ce avem nevoie. O sa fac o alta analogie. Daca creierul ar fi hardul unui calculator, atunci talentele ar fi din punctul meu de vedere niste programele. Fiecare hard ar avea din “fabrica” instalate cateva programele. Altele vor fi instalate pe parcurs in functie de nevoie, cunostiinte si conjuctura. Desigur ca unele programele instalate sau rulate in acelasi timp pot determina un conflict de interese, dar sta in puterea noastra sa alegem ce programe rulam si ce nu. Asta-i parerea mea, dar asta sunt deschis intotdeauna si la alte posibilitati.

          1. Daca totul ar fi “right” si eu le-as sti pe toate… probabil ca nu s-ar mai numi ca invat.

  5. Paul, am gasit acest articol acum 25 de minute, pe undeva ”prin” prietenii mei de pe Fb. Asa am aflat de tine si am intrat si eu in cercul tau de cititori.
    Deci nici nu stiam cine esti, pana acum!
    Dar acest articol este exact visul meu nemanifestat pana acum: de mica mi-am dorit sa fiu scriitoare si…. inca nu am publicat nici o carte pana in prezent!

    Dar de scris, scriu, desi nu intotdeauna zilnic!
    In acest articol am intalnit mai mult decat sfaturi: este un mesaj pentru mine din partea cuiva!
    Multumesc!
    Am sa te urmaresc in continuare; vad ca ingerii mei pazitori te-au ales pe tine sa imi mai aduci aminte de pasiunile mele!
    🙂 O zi minunata!

    1. Otilia, nici n-ai idee cat de bine ma simt stiind ca ti-am fost de folos. Mult succes si astept vesti bune de la tine! 😀

  6. Este important sa crezi in tine. Dar nu uita sa afli cine esti, nu doar sa crezi ca esti. Increderea in tine nu te scuteste de efortul de a te construi. Poti, dar trebuie sa desavarsesti ce poti.
    Perseverenta nu inseamna a repeta acelasi lucru. Perseverenta inseamna a te dezvolta.

    1. Bun exemplu. Dar daca ar fi sa credem ce spune M.M., atunci ar trebui sa raspundem la uramataorea intrebare: de unde vine intuitia?
      Eu unul cred ca intuitia se naste din experientele traite si inmagazinate in subconstient. Altii vor spune ca de la Dumnezeu, Univers sau alte “minuni”. Iar tu banuiesc ca vei spune ca ne nastem cu ea. Cine poate sti adevarul?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *