În școala unii alergau după distracție și experiențe, alții se stresau „ca proștii” pentru note.
Culmea este că primii își doreau ce aveau ultimii, dar se mulțumeau cu notele, căci așa era mai precaut.
Mare parte din cei care alergau după note o duc acum mai bine decât colegii lor.
„Școala vieții” nu aduce joburi prea bine plătite, dacă nu ești dipus să mai faci și altele ca „să te descurci”.
Nu-i așa, boss?!
În fine, hai să revenim cu bocancii în prezent.
Ajunși adulți, o parte din acei copii alergă în continuare după diplome și caută să bifeze cât mai multe cursuri/cărți.
Dar mai greu cu execuția, că făcem bătături de atâta muncă.
Din rândul lor se nasc cei mai feroce hateri (sunt curios dacă apare vreunul la postare).
Alții însă aleargă după rezultate și… bani, evident!
Culmea este că și cei care aleargă după cursuri, cărți, diplome, tot rezultate (plus recunoaștere) vor.
Da, sărăcuții de ei cred în continuare ca asta este cale cea mai sigură.
Realitatea?
Viața de adult e un pic diferită de școală.
Spre deosebire de școală, în viața de adult dacă nu pui mâna să și faci ceva, nu dă nimeni doi bani pe tine.
Pardon! Nu ajungi premiant.
Execuția, tată, execuția. Ce faci, nu doar ce știi să faci sau pentru ce ai diplomă.
Asta ne omoară, nu e un secret și un om cult se va simți jignit că am scris așa banalitate pe Facebook, dar nu aveam somn și altceva mai sexy nu am știut să zic. Să-mi fie rușine.
Cu drag,
Paul Melinte
P.S. Am furat aceste rânduri de pe profilul meu perrsonal de Facebook.
Uneori, când nu am somn, mai scriu și lucuri de genul ăsta. 🙂
