Ce iti trece prin cap cand te gandesti la cuvantul “succes“?
Gandeste-te pentru o clipa la cel mai mare succes pe care l-ai avut vreodata.
Gandeste-te la toate detaliile acelei experiente:
Ce vezi? Ce auzi? Ce simti?
Gandeste-te acum la ultimul tau succes.
Probabil ca traiesti aceleasi senzatii, chiar daca experienta este diferita.
Fiecare dintre noi isi aminteste succesul in mod diferit, dar cu siguranta toti avem sentimente pozitive legate de acest cuvant.
La fel este si cu opusul sau: esecul/ratarea/infrangerea – cum vrei tu sa-i spui.
Iti aduci aminte ultimul esec?
Care a fost cea mai mare infrangere suferita?
Daca ar fi sa alegi intre senzatiile provocate de ambele situatii ( esec/succes ) si lipsa lor ( nu ai parte nici de drama provocata de esec, dar nici de bucuria victoriei ), ce ai alege?
Grea intrebare, nu ?
E ca si cum te-ar intreba cineva: “vrei sa iti dau un pumn in fata si o ciocolata?”
Poate fi si alta situatia, de exemplu: primesti o palma si 10.000 euro.
Ce faci in cazul asta?
Cantaresti sa vezi daca beneficiul este mai mare decat dauna, iar daca este mai mare, atunci accepti?
Refuzi deoarece nu vrei sa fii ranit/a sub nicio forma ( fizica sau psihica ) si pentru niciun motiv?
Cum clasifici aceasta situatie?
Succes – deoarece ai luat banii/ciocolata…. sau este un esec, caci pina la urma o bataie incasata nu poate fi decat un esec.
Desi poate parea un joc copilaresc, in realitate sunt niste intrebari foarte serioase.
Raspunsul la aceste intrebari poate face diferenta intre o viata cu impliniri si bucurii vs. o viata trista si plina de zbateri zadarnice.
Ne dorim sau nu cu totii sa avem succes?
Fugim sau nu cu totii de esec?
Sunt sau nu printre noi persoane care sunt dependente de succes?
Eu zic ca da!
Vedem zilnic cazuri de oameni care au sacrificat totul pentru a avea succes.
Vedem zilnic oameni care sunt paralizati de frica de a esua?
Multi nici macar nu mai incerca sa faca ceva cu viata lor din cauza acestei frici.
Daca nu ai vazut asta mergi undeva unde se da un examen important ( bac, admitere, carnet, etc. ) si intreaba participanti cum se simt.
Daca citesti ziarele sau te uiti la stiri ( eu nu o mai fac de multa vreme ) probabil ca vei observa ca sunt multi oameni care s-au sinucis datorita unui esec.
La articolul despre dependenta cineva mi-a scris pe faceebok: “sunt dependent de succes”.
Era foarte mandru de lucrul asta.
Intrebarea mea pentru el si acum si pentru tine este: fiind dependent de succes, ce se intampla cu tine daca nu reusesti o perioada lunga de timp sa-ti “iei doza”?
Crezi ca poti trece peste insucces la fel ca o persoana care nu sufera de aceasta dependenta?
Problema este ca tocmai aceasta dependenta de succes duce la frica de esec si ne impiedica sa ne satisfacem nevoia (normala pina la un anumit punct ) de succes.
Dependenta de succes produce insucces!
Vezi tu, ca sa ai succes trebuie sa actionezi si sa iti asumi, constient si cu zambetul pe buze, riscul ca poti esua si chiar si in acest caz, viata merge mai departe.
Mai devreme spuneam ca probabil ca atunci cand esti pus in situatia de a face o alegere analizezi cele doua variante ( durere vs. placere ) si in functie de asta te hotarasti ce faci.
Majoritate asa fac ( chiar daca uneori nu isi dau seama de asta ).
Ei gandesc ceva de genul: “daca stau in fiecare seara si citesc 2 ore chestii care nu imi plac, dar de care am nevoie, atunci o sa… ( fiu promovat, ajung milionar, iau bacul, etc. ).”
Apoi analizeaza: “in cazul in care nu imi indeplinesc obiectivul atunci am pierdut 2 ore in care puteam sa… ( dorm, ma distrez, ies cu prietenii, etc. ), dar daca reusesc….”.
La prima vedere aceasta modalitate de a face alegeri este corecta.
In realitate te va duce in prima faza la stagnare, iar apoi la esec. La noi toti este la fel. In timp ce noi stam pe loc, realitatea este intr-o continua schimbare si daca nu progresezi, atunci cu siguranta stagnezi.
Cum se aplica acest principiu in viata reala?
Sa zicem ca ai un job ( sau chiar o firma), castigi bine, nu depui foarte multe eforturi. Una peste alta esti multumit, chiar daca uneori ti-ai dori sa castigi mai mult, nu vrei sa ajungi in situatia celor de care vorbeam mai sus si sa sacrifici lucrurile dragi tie ( familie, plimbari, pasiuni, etc. ) doar ca sa castigi mai mult, caci asta ar insemna pentru tine un adevarat ESEC!
Toate bune si frumoase pina cand intr-o zi, cativa baieti destepti “isi aduc aminte” ( de fapt programasera asta de mult ) ca au prin sertare un instrument cu care pot obtine mai mult control asupra a tot ce misca-n lumea asta si implicit pot face mai multi bani. Instrumentul se numeste CRIZA, iar efectul pe care il va avea asupra ta va fi DEVASTATOR.
Precum greierele petrecaret, cat a fost vara ai stat si ai cantat, neluand seama la vecinele tale care isi faceau provizii.
Acum suporti consecintele caci angajatorul va prefera sa ramana doar cu angajatul cel mai bine pregatit, clientul va prefera cel mai bun furnizor si asa mai departe.
Desi tu nu ai regresat ( cel putin teoretic ), lumea a avansat lasandu-te mult in urma.
Unde ai ajuns?
La ceea ce te fereai sa ajungi de la bun inceput: LA ESEC!
Acum in timp ce furnica isi petrece timpul la gura sobei depanand amintiri cu furnicutele ei, tu trebuie sa muncesti mai mult ca un sclav, pe mai putini bani si in conditii mai grele ( doar “iarna nu-i ca vara” ) si nici timp de cantat sau stat degeaba cu greierasi tai dragi, nu mai ai.
Ceea ce tu nu ai stiut, dar furnicuta stia, este ca daca vrei sa eviti esecul trebuie sa stapanesti frica de esec si mai presus de toate trebuie sa elimini dependenta de succes. Caci frica de esec si dependenta de succes te paralizeaza si te pun intr-o stare in care tot ce poti sa faci este sa negi ca iarna va veni vreodata… pina cand iarna iti va bate cu putere in usa!
La polul opus greierasului puturos, gasim o furnicuta mai zeloasa decat toate surorile ei la un loc, care desi toata vara a tras tare, acum nu poate sa stea la gura sobei sa se bucure de agoniseala ei din diverse motive: poate ca este bolnava de la prea multa munca sau poate ca nu mai are cu cine deoarece toti cei dragi au parasit-o, masculul si-a luat zborul catre o alta colonie, iar copii “nu a avut” niciodata timp sa faca.
Am o banuiala ca ai inteles mesajul si nu vrei sa fii nici in locul furnicutei dependente si zeloase, nici in cel al greierasului, ci mai degraba in locul furnicutelor cumpatate, cele care stau la gura sobei cu un pahar de vin fiert in fata si deapana povesti.
In incheiere iata 3 sugestii de la ele:
1. Controleaza-ti frica deoarece iti intuneca judecata si nu mai vezi sa aduni granele.
Daca esti barbat si te-ai batut vreodata, atunci probabil ca stii ce spun.
Daca nu, urmareste un meci de box si vei vedea ca de obicei castiga sportivul care este cel mai calm ( la fel am observat ca se intampla si la fotbal ), deoarece atunci cand esti calm, atunci cand accepti ca poti pierde fara ca asta sa fie o tragedie, abia atunci poti gasi cele mai bune solutii, solutii care altfel nu le-ai fi vazut sau nu le-ai fi acceptat deoarece ti s-ar fi parut prea riscante.
Ca sa iti poti controla frica trebuie ca mai intai sa-i recunosti existenta, sa-i accepti latura pozitiva ( ea este acolo doar ca sa traga un semnal de alarma ) sa respiri adanc si sa constientizezi ca singurul esec ireverisibil este moartea… apoi sa mergi mai departe!
De asemenea, trebuie sa recunosti ca de cele mai multe ori nu iti este frica decat ca daca nu vei reusi, oamenii vor rade de tine, tu vei fi dezamagit de tine si egoul iti va fi ranit.
Stii ceva?
Oamenii uita ( si daca nu, cui ii pasa? ), egoul se repara, dar sansele ratate si timpul trecut nu le mai aduci inapoi NICIODATA?
2. Cauta alternative – nu este neaparat nevoie sa cari de cateva ori greutatea corpului tau asa cum fac alte furnicute.
Dupa ce te-ai mai calmat, vei incepe sa vezi ca sunt in jurul tau si furnicute ca noi, care desi suntem cel putin la fel de productive ca furnicutele zeloase, lucram in realitate doar 4 ore pe saptamana ( click ca sa citesti povestea noastra). De mare folos ne-au fost si invaturile lui Stephen Covey din cartea Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace, in special cea care spune ca inainte de a te apuca sa tai un copac ar fi mai bine sa investesti putin timp ( chiar din putinul pe care-l ai ) ca “sa-ti ascuti fierastraul”, astfel la final vei vedea ca ai economisit atat timp, cat si efort.
3. Renunta la mentalitatea “ori una, ori alta” – cine a zis ca doar greierele poate sa cante si furnica nu… probabil ca nu ne-a cunoscut pe noi. 🙂
Asa cum zicea si Dragos in articolul sau ( da, noi furnicutele inca mai citim bloguri de dezvoltare personala ), unul dintre motivele pentru care nu poti trai asa cum visezi, este pentru ca nu crezi ca este posibil.
Probabil ca nu crezi ca este posibil ca atunci cand “stai degeaba”, de fapt sa faci mai multe decat daca ai trage din greu. Dar sa stii ca este real!
Tot Covey in cartea sa, ne invata ca daca vom investi in capacitatea de productie, atunci in mod logic vom produce mai mult.
Capacitate noastra de productie este reprezentata de mintea si corpul nostru.
Iata cateva idei prin care iti poti mari capacitatea de productie:
- Petrece mai mult timp cu cei dragi.
- Petrece mai mult timp facand ceea ce iti place.
- Fa mai mult sport.
- Schimba-ti dieta si slabeste.
- Petrece mai mult timp in natura.
- Citeste carti si invata din ele cum sa performezi pe toate planurile.
- Mediteaza si fa exercitii de respiratie.
- Construieste relatii autentice cu cat mai multi oameni (doar in filme poti reusi de unul singur).
- Actioneaza! E mai obositor si dureaza mai mult timp sa stai sa te gandesti daca poti sau nu sa faci un lucru, decat sa-l faci efectiv.
Aici se incheie lectia invatata de la greierasi si furnicute.
Daca ti-a placut acest articol, te rog sa-l dai mai departe printr-un like, share, tweet, pin, sau +1.
Aprecierea ta conteaza mult pentru mine.
Daca vrei sa fii la curent cu toate postarile, in partea dreapta a acestui blog ai formularul cu ajutorul carui te poti abona la newsletter in maxim 5 secunde.
Daca vrei sa discutam acest subiect sau vrei sa propui un alt subiect despre care ai vrea sa scriu te astept cu un comentariu mai jos. 🙂
Cu drag,
Paul Melinte
19 Comments
Foarte bun articolul, o mica reaseala gramaticala "decat in filme", corect este "doar in filme". "Decat" se foloseste intotdeauna cu negatie (ma refer la vorbirea corecta din punct de vedere gramatical).
Dan, am patit-o si in articolul trecut. Cineva mi-a atras atentia, am corectat si credeam ca m-am invatat minte. Acum am facut-o din nou. :)) Mersi mult!
E decat o mica greseala :). Articolul este foarte bun si asta conteaza cel mai mult.
Mersi! 🙂
Domnilor, ochi de soacra cum sunt, mai vad :
-'sau sinucis datorita unei esec"( s-au sinucis;unui esec);
-" frica de a nu esua "??!Eu ma tem sa esuez nu sa nu esuez, voi nu?
-''Marea majoritate"Majoritate era suficient.
-"ireverisibil"-ireversibil
-"Deasemenea"- de asemenea
-"din putinul pe care al ai "- ….pe care il ai
In ciuda acestor neajunsuri, scrierile tale sunt pozitive si bine intentionate.Cred ca talentul tau de scriitor poate fi amplificat perseverand.
Concluzie finala:Nu va temeti de esec! In fiecare esec sta succesul si in fiecare succes sta esecul.
Excelent articol!! Foarte bine structurat, la obiect. Foarte de ajutor pentru fiecare! Multumim frumos!
Multumesc frumos, Valentina! 🙂
Mersi, Mirela! :))
Orice sugestie care ma ajuta sa devin mai bun este bine primita. 🙂 Cred ca nu de imperfectiunile noastre trebuie sa ne fie rusine, ci de lipsa dorintei a a invata si de frica care ne impiedica sa actionam atunci cand conditiile nu sunt perfecte. Nici conditiile si nici noi nu suntem si nu vom fi niciodata perfecti. Asa ca, trebuie sa ne descurcam cu ce avem.
Salut, Paul!
Trebuie să recunosc, mi-a plăcut articolul, chiar dacă cuno9sc din experienţe multiple subiectul.
Cred însă că a vorbi despre aceste aspecte, e important şi e important să revedem aceste teme, mai ales la momentele de tranzit între un obiectiv şi altul, cum sunt eu acum, de exemplu.
Avem multe de învăţat de la toate şi cred eu că aici, o perspectivă mai bună o dă renunţarea la termenul “eşec”.
Ce este până la urmă un “eşec”?
Ţi-ai pus întrebarea asta vreodată?
Şi când spun, mă refer la sensul profund, acel “ceva” care să evoce printr-un cuvânt sau o propoziţie scurtă, mii de eşecuri. Ai găsit această ESENŢĂ a eşecului?
Mă îndoiesc. Şi asta, pentru simplul motiv că Viaţa însăşi, m-a condus la concluzia că “eşec”, e un concept greşit, cu care asociem o treabă incomplet făcută. Neterminată, adică. Ceea ce e cu totul altceva decât “The End”. Pentru că de fapt, frica dew eşec, de-aici vine: “Sfârşitul! A venit sfârşitul!”.
Dacă treaba pe care o vrei făcută (obiectivul, să zicem aşa) este privită ca un drum, cu toate neprevăzutele sale, atunci noţiunea “eşec”, devine “incident neprevăzut” şi eşti pregătit să te confrunţi cu noua provocare. Dacă priveşti în “alb-negru”, o să suferi din cauza “eşecului”.
Am trecut prin asta şi odată ce mi-am schimbat modul de gândire, toate s-au schimbat. Aşa se face că am această viziune, acum.
Da, Serban! Ai dreptate.
Viata si experientele pe care le traim au mai multe nuante, nu doar alb si negru.
Din acest motiv este foarte importanta semnificatia pe care alegem sa o dam cuvintelor.
M-am gandit mult, atat la succes, cat si la esec. Sunt niste concepte destul de complicate. 🙂
Dar daca ma gandesc bine, singurul esec adevarat este atunci cand nu mai poti ( sau renunti ) sa-ti atingi obiectivul fara sa inveti nimic din experienta traita.
Privit in acest fel, orice esec din care ai invatat te ajuta sa evoluezi, iar evolutia pentru mine este egala cu succesul.
Exact acesta era şi este sensul a ce voiam să tramsmit în comentariu! 🙂
Dacă privim un eventual insucces ca pe o etapă a unui succes cu alt nivel de complexitate până la linia finalizării, atunci cu siguranţă, vom trece mai uşor peste momentele dificile.
Şi o spun din propria experienţă, ignorând cu bună ştiinţă multe alte exemple mai mult ori mai puţin similare cu care m-am întâlnit, pe considerentul că propria experienţă are gradul de autenticitate maxim şi cunosc mai multe detalii decât la orice altă situaţie.
Fără îndoială că ţin însă seama de experienţa altora, ar fi o pierdere mare să o ignor, dar atunci când ai propria experienţă, e mai uşor să înţelegi o împrejurare sau alta, decât prin intermediul experienţei altcuiva.
Paul,dependenta este o forma de subordonare,dependenta de succes este inevitabil o subordonare in fata succesului ce deroga alte prioritati.In functie de convingerile pe care dependentul le are fata de sefi,suverani sau orice alte forme de conducere si succesul se comporta intocmai cu supusul ce are asteptari de la el.Poate este cazul sa fi suveran succesului,cat si esecului pentru a le manipula dupa propria dorinta.Comentariul stiu ca suna ca o aprobare a articolului tau,cu toate acestea este o alta perspectiva la care te rog sa reflectezi.
Mihai, multumesc pentru o noua perspectiva. 🙂 O sa ma gandesc la ea.