De ceva vreme lucrez la un proiect de promovare a turismului romanesc in tarile vorbitoare de limba engleza. Cu aceasta ocazie am inceput sa lucrez cu freelancerii de pe cel mai cunoscut site dedicat lor. Pentru cei care nu sunt familiarizati cu acest tip de platforma, ideea este una foarte simpla: Elance este o platforma care permite specialistilor din diverse domenii sa lucreze pentru companii sau persoane fizice din intreaga lume.
Avocati, programatori, translatori, ingineri, designeri, specialisti in marketing, scriitori, ziaristi, operatori telefonici si multe alte categorii profesionale pot fi gasite aici.
Practic orice job care poate fi executat de la distanta, poate fi externalizat cu ajutorul acestui serviciu. Mai multe detalii despre acest aspect si felul in care multi antreprenori ( unii dintre ei milionari ) sunt ajutati de freelanceri pentru a face mai multi bani, muncind mai putin timp, poti gasi in “Saptamana de lucru de 4 ore” a lui Tim Ferriss.
Incursiunea mea in lumea freelancerilor m-a facut sa ma gandesc la un lucru:
Oare cati dintre cei care viseaza sa faca avere si se hranesc periodic cu motivatie si “dezvoltare personala” sunt suficient de competenti ( cel putin intr-un domeniu ) incat sa fie platiti pentru asta?
Nu stiu ce sa zic de altii, dar pot spune ca eu spre exemplu visam sa fiu milionar in $ de pe la varsta la care imi faceam primul buletin, cu toate ca nu stiam sa fac nimic. Desi visez si in ziua de azi la acelasi lucru, acum am inteles ca pentru asta trebuie sa ma pricep foarte bine macar la un singur lucru.
Cine e de vina pentru modul in care obisnuiam sa gandesc?
Desi multi autori de dezvoltare personala ne invata sa ne asumam responsabilitatea ( lucru pe care si eu il sustin ), o sa-mi permit astazi o mica eschivare de la aceasta regula autoimpusa deoarece cred ca o parte din vina o au si autorii cartilor de dezvoltare personala care m-au facut sa cred ca daca ai un vis suficient de puternic, restul se vor rezolva cumva de la sine.
Bineinteles ca multi dintre ei au scris si despre importanta muncii, despre perseverenta, despre rezilienta psihologica, despre inteligenta emotioanala si multe alte aspecte de care ai nevoie pentru a reusi in viata, dar din pacate niciunul dintre ei nu a scris suficient de “apasat” ca sa-mi intre bine in cap ca dezvoltarea profesionala este cel putin la fel de importanta precum dezvoltarea personala.
Ce au in comun unii dintre cei mai bogati oameni din lume?
A fost o vreme in care credeam despre cunostintele de specialitate ca sunt o marfa ieftina deoarece pot fi cumparate la un pret relativ mic, credinta alimentata de anumiti autori care dadeau drept argument cat de ieftine sunt cartile sau cat de mic este salariul unui profesor.
Asa ca nu am pus prea mare pret pe ele gandind ca le pot cumpara oricand de pe platforme gen Elance. Ce nu stiam este ca poti avea toate resursele din lume la dispozitie, daca nu stii sa le utilizezi cum trebuie degeaba le ai.
Cu alte cuvinte: nu poti fi mediocru in toate domeniile si sa speri in acelasi timp ca vei face un lucru excelent!
Nu in mod intamplator unii dintre cei mai bogati oameni din lume, oameni ca Bill Gates sau Mark Zuckerberg, au fost inca de tineri experti in domeniul lor de activitate.
Desigur sunt oameni care aparent nu se pricepeau la nimic foarte bine si cu toate astea au avut un succes in afaceri incredibil. Parerea mea este ca acesti oameni se pricep totusi foarte bine la ceva. Se pricep la antreprenoriat.
Multe carti motivationale te fac sa crezi ca oricine poate deveni un antreprenor de succes. In teorie asa este. Oricine poate deveni un antreprenor de succes, la fel cum poate deveni presedinte, actor, avocat sau un medic de succes. Dar realitatea este ca majoritatea dintre noi nu vor deveni experti in ceea ce fac pentru ca pur si simplu nu sunt dispusi sa faca efortul necesar pentru asta si se multumesc doar sa visez in continuare.
Daca stau sa ma gandesc bine, desi nu am gasit lucrurile astea in carti, nici eu nu spun acum nimic nou. Cel putin la nivel inconstient, multi dintre noi cred ca stiu toate astea. De fapt cred ca e ceva banal, desi complet ignorat de majoritatea dintre noi.
Dar cu cat sunt mai multi cei care le repeta, cu atat cresc sansele ca unul ca mine sa nu le mai ignore si sa faca ceva in privinta asta.
Asa ca inainte de a visa la milioane, haide te rog sa visam impreuna la cum ar fi daca am deveni cei mai buni in domeniul nostru de activitate. Apoi, daca vom incepe sa lucram la acest prim vis, putem visa in continuare la tot ce vrem noi. Si vom avea mai multe sanse ca visurile sa ni se indeplineasca.
Acest blog este sustinut de cititorii care cumpara cartile ( si alte produse ) recomandate de mine prin marketing afiliat.
Asa ca pentru cele mai mari reduceri la carti verifica te rog .
Cu drag,
Paul Melinte
P.S. Daca ai ceva de adaugat/intrebat te astept cu un comentariu mai jos si daca ti-a placut articolul da-i te rog un share. Pana la urma noi toti avem nevoie de cat mai multi specialisti.
5 Comments
”Motivul Pentru Care Cartile Motivationale Nu Te Vor Imbogati”… este pentru că ele îți oferă o viziune – un pisc de atins, ”propria măreție” – și doar un model de plan ca să atingi piscul.
Ceea ce lipsește din ”oferta” cărților motivaționale este un plan de acțiune particularizat, prin care tu poți să devii expert ca să atingi piscul.
Cei care doar citesc cărți motivaționale și care sunt prea comozi să-și facă un plan propriu de acțiune pentru a atinge propria lor măreție seamănă cu cei din proverbul românesc… ”pară mălăiață în gura lui nătăfleață”.
Așadar, ideea este să citim cărți motivaționale – și chiar să studiem această ”chestie americănească” cu creionul în mână – și apoi să gândim cu propria minte, propriul nostru plan prin care să devenim ”un om împlinit”.
Om… cu ”O” MARE!
Brian Tracy, Zig Ziglar, Jim Rohn sunt doar cativa din greii autorilor de carti motivationale care militeaza intens pentru a deveni expert sau numarul 1 in domeniul tau.
Probabil ca o fac, nu te contrazic, dar se pare ca nu a fost suficient de intens pentru mine. 🙂 Ma gadesc ca poate ar trebui ca fiecare carte “motivationala” sa inceapa cu un un fel de avertisment in privinta asta.
Sa muncesti ca sa devii nr-ul 1 nu este o optiune atata de atragatoare incat sa-ti ramana in minte si e usor sa sarim repede peste ea in cautarea altor idei mai “stralucitoare”.
Exact la Brian Tracy m-am gandit. Succesul in viata este o carte care dovedeste intr-adevar ceea ce ai spus. Mai mul, eu ma gandesc ca un plan trebuie sa-si faca fiecare. Viziunea fiecarei persoane, reprezinta acea persoana si face ca afacerea sa fie originala.
Este nevoie de mult efort. Daca nu stii ce vrei si nu esti pregatit pentru sacrificii, nu ai de ce sa-ti doresti o afacere. Toti sustin ca efortul este in dezvoltare personala si profesionala.
Dezvoltarea personala are 5 faze. Negarea, acceptarea, pregatirea, actiunea si mentinerea pe val. Rolul cartilor de dezvoltare personala e sa te ia din fazele 1 si 2, si sa te ajute sa IEI DECIZIA sa treci catre faza 3. Citind acele carti, doar iti dovedesti tie ca ALEGEREA ta este buna, si ca ai intrat in faza 3, de pregatire.
Ca la scoala de soferi, esti gata sa treci proba teoretica, desi inca NU AI URCAT la volan. O fi vina chestionarelor, care inca sunt incomplete? 🙂
Si da, poti trece la ACTIUNE (faza 4) doar DUPA ce ai intrat de o perioada in faza de pregatire.
Insa nivelul de pregatire al tau e irelevant, daca alegerea de a trece la ACTIUNE CONCRETA a ramas in aer.
Iar actiune inseamna ca esti deja pregatit.
Cat despre calificarea de antreprenor, ea nu exista. Fi-mea o are instinctiv, la varsta de 8 ani, iar altii fac facultatea de marketing&management, si sunt departe de modelul de gandire antreprenoriala. Lucru pe care il pot schimba in 2-3 luni, cu doar o sedinta pe saptamana.